Termenul de „microbiom” a fost elaborat de Joshua Lederberg este cel care introduce termenul de microbiom, unul din titanii biologiei moleculare. In 1958, Lederberg a devenit unul dintre cei mai tineri laureati ai Premiului Nobel, obtinand cea mai importanta distinctie in domeniul medicinei la doar 33 de ani.
Suntem „colonizati” de bacterii inca de la nastere. Cercetarile despre cum influenteaza microbiomul sanatatea continua si descoperirile sunt din ce in ce mai surprinzatoare. Influenta acestor microorganisme a fost evidentiata in probleme de autoimunitate, cancere, obezitate, dar si afectiuni psihice etc.
Ce este microbiomul?
Daca te intrebai ce este microbiomul, afla ca acesta reprezinta suma totala a bacteriilor, fungilor si acarienilor care exista in corpul tau, atat in interior, cat si pe piele. Noua frontiera in medicina o reprezinta, in ultimii ani, stiinta fascinanta si foarte meticuloasa a microbiomului: cele 100 de trilioane de specii microbiene care „locuiesc” doar in intestine, asta fara a le pune la socoteala si pe cele din piele si din plamani. Sa nu uitam ca mai mult de 70% din sistemul nostru imunitar se afla in interiorul intestinelor.
Avem 20.000 de gene care compun genomul uman, in schimb corpul nostru contine de o suta de ori mai multe gene microbiene: peste trei milioane. De aceea, din punct de vedere celular, putem fi considerati ca fiind doar 10% umani si 90% bacterii. Tehnic, este o afirmatie perfect reala, avand in vedere ca 99% dintre genele din corpul nostru se gasesc in celule microbiene, nu in celule umane.
Pare genul de informatie fascinanta si neasteptata, pe care o citesti, ramai uimit si apoi treci mai departe, doar ca – spre deosebire de alte „anecdote” despre corpul uman – detaliile legate de microbiom nu sunt doar curiozitati la care nu te-ai fi gandit niciodata, ci instrumente active de care depinde sanatatea corpului, in ansamblul sau.
In ultimii ani oamenii care doresc sa-si mentina sanatatea au devenit tot mai atenti la nevoile organismului si au incercat sa inteleaga cum functioneaza acesta. In ultimii ani insa cercetatorii au finalizat un proiect, Proiectul Microbiomului Uman, prin intermediul caruia au descoperit mai mult de 500 de specii de microbi care traiesc in organismul si pe pielea noastra.
Nu trebuie sa iti faci grija insa, deoarece cu imense beneficii asupra sanatatii, microbiomul este considerat ca o a doua piele, ce abia a fost descoperita. Totodata, ar trebui sa stii ca microbiomul are o compozitie bacteriana unica, el fiind considerat de unii cercetatori un „al doilea genom”.
In plus, acesta nu difera doar de la persoana la persoana, ci si in functie de zona corpului. Exista anumite zone in care sunt intalnite mai multe micro-organisme, de exemplu buricul, iar altele mai putin populate.
De ce este important microbiomul?
Pielea este cel mai mare organ al corpului, cantarind aproximativ 5 kilograme. Aceasta are rolul de a crea un strat protector intre interiorul corpului si exteriorul acestuia, indeplinind astfel functia de bariera. Asa cum bine stii, pielea noastra este supusa zilnica unor agresori, iar acest lucru o face vulnerabila. Practic, toate micro-organismele mentionate anterior lupta cu toate problemele care pot aparea, protejand astfel acest organ. Din nefericire insa, fara o ingrijire corespunzatoare, multe din bacteriile care ne populeaza pielea pot disparea, iar acest lucru ar putea crea probleme pentru pielea noastra.
Cum putem avea grija de micro-organismele existente pe piele?
Un microbiom divers ajuta la reducerea inflamatiilor neplacute, acestea fiind responsabile pentru simptomele pielii sensibile, un tip de de piele intalnit la 62% din populatia Pamantului. Pentru a pastra o flora sanatoasa si totodata diversa a pielii este important sa folosim produsele cu ingrediente potrivite genomului uman.
Relatia noastra cu bacteriile care traiesc in noi este una simbiotica: in schimbul hranei, ele ne ajuta sa digeram alimentele, sa producem vitaminele de care avem nevoie si sa ne intarim sistemul imunitar. Pentru a coexista cu microbiomul nostru, sistemul imunitar trebuie sa tolereze mii de specii de bacterii inofensive. In schimb, aceste bacterii joaca un rol important in lupta impotriva agentilor patogeni – bacteriile „rele”.
Cunoscand microbii care traiesc in corpul nostru, oamenii de stiinta spera sa poata oferi tuturor o viata mai buna prin diete personalizate, diagnosticarea mai rapida a afectiunilor si tratamentul personalizat al acestora.
Microbii reprezinta forma de viata care domina Terra. Organismele bacteriene care traiesc pe planeta noastra le depasesc numeric pe toate celelalte la un loc. Microbii nu domina doar planeta, insa, ci si pe noi, oamenii. Putini stiu ca in corpul fiecaruia dintre noi exista de 10 ori mai multe celule microbiene decat celule care compun organismul uman, iar numarul genelor microbiene il depaseste de 150 de ori pe cel al genelor umane. Toate aceste fiinte care traiesc in corpul nostru si pe suprafata sa formeaza un ecosistem ce poarta numele de „microbiom”, iar simbioza acestor mici fiinte cu celulele umane da nastere unui veritabil „super-organism”.
Sanatatea psihica si microbiomul
Exista deja mai multe studii stiintifice care evidentiaza legatura dintre sanatatea psihica si microbiomul uman. Se banuia deja de multa vreme ca exista o legatura intre microorganismele care traiesc in/pe noi si sanatatea psihica, insa confirmarile din partea cercetatorilor sunt din ce in ce mai dese.
Cand suntem stresati observam ca avem si probleme gastro-intestinale si asta se intampla deoarece creierul nostru trimite semnale in acea directie. Dar comunicarea nu are un singur sens. Microbiomul transmite si el informatie.
Un studiu condus de cercetatorii de la UCLA a durat 4 saptamani, iar cele 36 de femei care au luat parte la testare au fost impartite in 3 grupuri: cele care consumau iaurt fara probiotice, iaurt cu probiotice benefice si un alt grup care nu consuma nici un produs. Atat inainte de perioada testarii si cat si dupa acestea au fost investigate cu ajutorul RMN. Rezultatele au aratat modificari benefice in mai multe zone ale creierului la cele care au consumat iaurt cu probiotice.
In alte studii, soarecii carora li se altereaza microbiomul prezinta simptome similare oamenilor cu depresie, anxietate sau autism, iar in anumite cazuri simptomele sunt reversibile cand acestia sunt tratati cu probiotice. Tot studiile pe soareci arata ca in conditii sterile si avand instestine fara microorganisme, acestia nu pot recunoaste alti soareci cu care interactioneaza, sunt hiperactivi si nu au sistemul imunitar bine dezvoltat. Soarecii tratati cu Bifidobacterium infantis au un raspuns mai bun la stres. Un alt studiu arata ca un transplant de microorganisme de la un soarece catre altul fara microorganisme, transmite trasaturile de personalitate.
Anumite bifidobacterii au putut fi folosite in tratarea cu succes a soarecilor care aveau un comportament depresiv si anxios, avand rezultate mai bune decat medicamentul escitalopram. Lactobacillus rhamnosus are efecte benefice asupra stresului, anxietatii si depresiei. Bacteroides fragilis este mai putin prezenta in instestinele soarecilor cu autism, iar suplimentarea cu aceasta bacterie a tratat simptomele prezente.
De ce sunt esentiali microbii din noi?
Numeroase cercetari realizate in ultimii ani au aratat ca dereglarea microbiomului poate avea consecinte neplacute asupra sanatatii umane, printre acestea numarandu-se alergiile, eczemele, astmul si obezitatea.
In ultimele decenii, s-a observat ca in zonele industrializate ale planetei numarul pacientilor cu alergii a crescut intr-un ritm alert. Dupa ani de studiu, cercetatorii au ajuns la concluzia ca „obsesia curateniei” este principala cauza. Ipoteza a fost confirmata de un studiu elvetian realizat anul trecut, in cadrul caruia cercetatorii au ajuns la o concluzie ferma: cresterea dramatica a bolilor alergice in societatile industriale este legata de disparitia rapida a microorganismelor care populeaza corpul uman.
Doi cercetatori americani, Jeffrey Gordon si Ruth Ley de la Universitatea Washington, au efectuat cateva experimente pe soareci care au avut rezultate interesante. Astfel, ei au descoperit ca soarecii de laborator predispusi genetic spre obezitate au in flora intestinala bacterii care absorb mai multi nutrienti din hrana decat ceilalti soareci din cusca. Acelasi lucru a fost observat in cazul oamenilor. Cei doi cercetatori au monitorizat 12 voluntari obezi timp de un an, perioada in care acestia au urmat o cura de slabire. Pe masura ce voluntarii au slabit, structura bacteriana din intestinele acestora s-a modificat.
Cele 3 enterotipuri ale oamenilor
Recent, un amplu proiect european intitulat MetaHIT a dus la descoperirea faptului ca oamenii se deosebesc si prin bacteriile ce traiesc prin ei, nu doar prin elemente de tipul grupei sanguine. Oamenii de stiinta au descoperit ca exista 3 tipuri de populatii microbiene, fiecare om apartinand unuia dintre aceste enterotipuri. Totodata, cercetatorii au descoperit ca enterotipurile nu au legatura cu varsta, sexul, nationalitatea sau dieta persoanelor.
Cele 3 enterotipuri au primit numele grupului microbian dominant: Bacteroides, Prevotella si Ruminococcus. Microbii de tip Bacteroides sunt mai eficienti in descompunerea carbohidratilor, ceea ce ar putea explica de ce persoanele care prezinta acest enterotip sunt mai predispuse la probleme de greutate. Bacteriile de tip Prevotella tind sa descompuna mucusul din intestin, iar Ruminococcus faciliteaza absorbtia zaharului, ceea ce poate favoriza cresterea in greutate.
Persoanele ce apartin enterotipului Bacteroides au un mediu intestinal mai bun la sintetizarea vitaminelor B2, B5, C si H, iar cei ce apartin enterotipului Prevotella prezinta mai multe bacterii eficiente in sintetizarea vitaminei B1 si a acidului folic.
Un studiu desfasurat anul trecut a aratat ca enterotipul Bacteroides este asociat dietelor bogate in grasimi si proteine, pe cand enterotipul Prevotella este asociat unei diete bogate in carbohidrati. O alta cercetare efectuata de Oluf Pedersen, specialist in genetica moleculara la Centrul de Diabet Steno din Gentofte, Danemarca, a aratat ca persoanele obeze sau cele care sufereau de afectiuni metabolice apartineau de obicei enterotipului Bacteroides. De altfel, cercetatorii au descoperit ca in 90% din cazuri pot deduce daca o persoana este obeza sau nu analizand doar microbiomul acesteia.
Un studiu derulat in Danemarca a aratat ca analiza microbiomului permite medicilor sa estimeze cu acuratete daca un pacient urmeaza sa sufere de diabet, inmultirea microbilor din grupul Bacteroides fiind un reper mai bun decat indicele de masa corporala al persoanei studiate.
Descoperirea enterotipurilor, un alt pas spre medicina personalizata.
Oamenii de stiinta cred ca descoperirea enterotipurilor va duce la transformarea medicinei, asa cum s-a intamplat in cazul grupelor sanguine. Dietele personalizate pe baza enterotipului si prescrierea medicamentelor potrivite pentru enterotipul pacientului sunt primele schimbari prefigurate de specialisti.
De asemenea, oamenii de stiinta cred ca enterotipurile vor juca un rol important in descoperirea unor tratamente alternative la antibiotice, care au devenit ineficiente in ultimii ani, pe masura ce bacteriile au devenit rezistente. Astfel, in loc sa incerce sa elimine toate bacteriile din intestin, inclusiv pe cele nocive, doctorii vor putea sa stimuleze bacteriile utile, pentru a restabili echilibrul bacterian existent inainte ca afectiunea sa se dezvolte. Cu timpul, enterotipurile vor permite dezvoltarea medicinei personalizate, in care fiecare pacient va beneficia de un tratament conceput in functie de nevoile proprii, identificate pe baza microbiomului sau.
Dusko Ehrlich, coordonator de proiect in cadrul MetaHIT, explica de ce microbiomul va juca un rol important in medicina personalizata: „Genomul nostru difera cu maxim 0,1% de la om la om, insa diferenta de metagenom poate fi si de 50%”. Asadar, prin analizarea genelor organismelor care traiesc in noi, medicii pot identifica aspecte unice fiecarui pacient, ceea ce va permite conceperea de tratamente personalizate.
De asemenea, cercetatorii preconizeaza ca, in viitor, copiii nu vor fi vaccinati doar impotriva virusurilor, ci vor fi supusi unor analize detaliate ale microbiomului, pentru a fi identificate bacteriile-cheie care lipsesc in vederea reintroducerii acestora. Cercetarile asupra microbiomului se afla inca intr-o faza incipienta, insa doctorii spera sa obtina o mai buna intelegere a acestuia, ca sa il transforme intr-un aliat impotriva bolii. Asadar, bacteriile care traiesc in noi vor juca un rol esential in asigurarea sanatatii noastre, pe masura ce oamenii de stiinta vor ajunge sa le inteleaga mai bine.
Specialistii implicati in studierea microbiomului spun ca potentialele beneficii ale intelegerii acestuia sunt imense. Julian Davies, microbiolog la Universitatea British Columbia, afirma ca „efortul depus pentru o mai buna intelegere a microbiomului reprezinta cel mai importat proiect stiintific al tuturor timpurilor. Daca acest proiect va avea succes, toata lumea va avea de castigat”. Asadar, anii ce urmeaza promit sa aduca noutati remarcabile despre fiintele esentiale care traiesc in super-organismul uman.
De multe ori spunem ca sanatatea depinde de „gene”, de ceea ce am mostenit de la generatiile anterioare si ce ne-au transmis parintii nostri prin propriul lor ADN. Este explicatia cea mai accesibila atunci cand ne plangem de felul in care corpul nostru face fata bolilor si mediului. „Nu avem gene bune”. Din acel moment, „mingea” nu mai este in terenul nostru, nu tine de noi.
De fapt, este o informatie incompleta: genele noastre nu ne dicteaza destinul, nici pe departe. Chiar daca sa spunem ca, in teorie, avem cateva gene care ne-ar putea face probleme, faptul ca ele ajung sau nu sa se manifeste depinde in mod direct de noi: de felul in care ne intretinem microbiomul si de alegerile pe care le facem in relatie cu mediul inconjurator. Mingea se afla in terenul nostru si a fost mereu acolo, dar abia acum am aflat-o oficial.
”GAZDELE” TREBUIE SA-SI SUPRAVEGHEZE ”CHIRIASII”
De vreme ce suntem, practic, organisme colonizate de microbi, nu este logic ca sanatatea noastra in ansamblu sa depinda de starea de sanatate a microorganismelor care traiesc in interiorul nostru?
De la aceasta cauzalitate porneste un sirag intreg de consecinte pentru corpul uman, pentru ca interactiunea dintre corpul nostru, microorganismele dinauntru (microbiomul) si mediul inconjurator este punctul de plecare pentru sanatatea sau, dimpotriva, pentru suferintele noastre fiziologice. De multe ori chiar acelea pe care le consideram „fara leac”, fiindca nimeni nu reuseste sa le dea de capat.
Starea microbiomului si impactul mediului inconjurator ne dicteaza predispozitia la anumite boli, genereaza suferintele cronice pe care le purtam dupa noi si ne altereaza radical functiile digestive, metabolice, neurologice si imunologice.
CE DA PESTE CAP MICROBIOMUL SI CUM IL PUNEM LA LOC?
Pentru ca sunt colonii diferite de microbi care locuiesc in parti diferite ale corpurilor noastre, nu exista un singur aspect al vietii zilnice care sa aiba impact direct asupra tuturor. Din pacate sau din fericire, fiecare actiune pe care o intreprindem in fiecare zi, de la apa pe care o bem si pana la nutrientii din alimentele consumate, are un impact clar si cuantificabil asupra starii microbiomului.
Este un lucru ingrijorator, daca ne gandim ca fiecare dintre alegerile zilnice poate sa ne perecliteze sanatatea, dar in acelasi timp foarte eliberator, pentru ca in cele din urma sanatatea noastra depinde in mod direct de noi si de ceea ce facem cu propriul corp: nimic nu mai este „inexplicabil”, ci doar consecinta unei actiuni sau alegeri voluntare.
Microbiomul intestinal este afectat de alegerile nutritionale precare si de gatitul nesanatos, dar si de apa poluata pe care o consumam si de substantele daunatoare din vasele de gatit, produsele cosmetice si produsele chimice.
Microbiomul tractului respirator este afectat in principal de aerul poluat.
Microbiomul cutanat este afectat de razele UV, de expunerea insuficienta la lumina naturala si de contactul cu substantele daunatoare din produse de ingrijire a pielii sau din vasele de gatit.
Toate trei sunt influentate, in acelasi timp, de produsele farmaceutice pe care le folosim si de o viata sedentara si dezordonata, lipsita de miscare fizica si cu somn insuficient.
DE UNDE INCEPEM?
Prin „starea” microbiomului intestinal ne referim la echilibrul dintre bacteriile bune si cele rele, pentru ca un sistem digestiv sanatos trebuie sa aiba mai multe specii de microbi benefici decat daunatori. Cand raportul se inverseaza, apar inflamatiile si de acolo o paleta larga de suferinte cronice sau punctuale: obezitate, astm si boli respiratorii, eczeme, diabet, hepatite non-alcoolice, depresii, boli cardiovasculare sau cancer de colon.
CE PUTEM SA FACEM NOI, CONCRET?
Ceea ce iti spunem in continuare sunt lucruri mici, dar esentiale pentru sanatatea ta in ansamblu. Le spunem „mici” pentru ca ne referim, de fapt, la o suma de alegeri zilnice, repetate, care iti vor construi, in timp, o sanatate de fier si o imunitate de invidiat in fata bolilor. Nu e magie, e stiinta.
BEA APA DE CALITATE, FOLOSESTE FILTRE
Hidratarea corecta este esentiala pentru sanatatea organismului, dar o apa incarcata cu chimicale nu reuseste sa ne detoxifieze in mod corespunzator organele si tesuturile si afecteaza pe termen lung microbiomul intestinal
AI GRIJA LA AERUL PE CARE-L RESPIRI
Microbiomul tractului respirator este influentat pe termen lung de aerul poluat, incarcat cu alergeni, de infectiile respiratorii preluate tot din aer si de fumul de tigara. Practic, toti acesti factori ajung sa influenteze in mod semnificativ compozitia florei microbiene si duc la dezechilibre intre microbiota buna si cea rea. Ceea ce noi numim dezechilibru este numit, in termeni medicali, disbioza, iar manifestarea ei concreta este prin alergii, boli respiratorii cronice precum astmul sau prin boala pulmonara obstructiva cronica (una dintre principalele cauze de mortalitate la nivel mondial).
RENUNTA LA EXCESUL DE MEDICAMENTE
Suntem mai dependenti ca oricand de medicamente: potrivit statisticilor europene, numarul deceselor cauzate in mod direct de administrarea de analgezice si de complicatiile derivate din acestea depaseste, oficial, numarul deceselor in accidente rutiere. Nu mai punem la socoteala si celelalte terapii luate „dupa ureche”, care pun presiune pe organele digestive si, implicit, pe microbiomul intestinal.
In acelasi timp, si microbiomul cutanat se confrunta cu agresiuni de proportii prin razele UV emise de Soare, asupra caruia putini dintre noi ne protejam cu adevarat „ca la carte”. Multe dintre afectiunile pe care le tratam adesea cu abuz de produse farmaceutice – afectiuni dermatologice, plagi, dureri cronice sau musculare, depresii sezoniere, imunitate scazuta, iritatii sau reumatism, pentru a mentiona doar o mica parte – pot fi tratate cu succes cu lumina prin razele UV emise de Soare.
Sursa: https://www.descopera.ro